Határátlépés

A nagyváradi repülőtéren található határátlépő 2005, Június 23-tól, a 578 számú Kormány Határozat-tal működik. (2005 Július 8 –án megjelent 592-es számú Hivatalos Közlönyben)

A nagyváradi repülőtéren található, a Határőrség Főfelügyelésség strukturájához tartozó határátlépő főtevékenysége és feladata az államhatárt átlépő személyek ellenőrzése, az illegális bevándorlók kiszűrése.

A határrendészet igyekszik minél közelebb kerülni és szolgáni az állampolgárokat. 2003-ban létrehoztak egy sürgősségi vonalat (021-9590) mely a nap 24 órájában elérhető, ahol minden kiutazó állampolgár felvilágositást kap a kiutazási feltételekről, szükséges dokumentumokról. Ugyanezen a számon állampolgári bejelentéseket lehet tenni bármiféle törvénytelen eseményről.

A hatérrendészek szolgálat végzés közben tiszteletben tartják az emberi jogokat, tiszteletben tartanak mindenkit, nemre, fajra, etnikai, vallási és szexuális hovatartozás megkülömböztetése nélkül.

A határátlépésnél gyors és korrekt okmányellenőrzésre törekednek.

Észrevételeikkel a következő illetékes hivatalokhoz fordulhatnak:

  • Határörség Főfelügyelet - e-mail: Ez az e-mail-cím a szpemrobotok elleni védelem alatt áll. Megtekintéséhez engedélyeznie kell a JavaScript használatát. es Ez az e-mail-cím a szpemrobotok elleni védelem alatt áll. Megtekintéséhez engedélyeznie kell a JavaScript használatát. vagy a 021-9590-es számon
  • Belügyminisztérium Ellenőrző Szerve - 021-303.70.84
  • Belbiztonsági és Hirszerző Főigazgatóság – Bukarest - 021.315.87.52
  • Belügyminisztérium Korrupció elleni ügyek osztálya – 0800.806.806.

A Román határörség hatáskörei:

  • felügyeli és ellenörzi Románia államhatárait, megelőzi az illegális bevándorlást, a jogszabályok keretén belül - a határokon átnyúló bűnözés megelőzése, valamint bármilyen más eseményt ami sértheti Románia államhatárait;
  • megvédi életét, testi épségét és személyi szabadságát, megvédi az állam és a magantulajdont, a közösség és polgárok érdekeit;
  • ellenörzi törvény szerint, az államhatár átlépéséhez szükséges okmányokat a nemzetközi forgalom előtt nyitott határátlépőhelyeken;
  • biztositja a zökkenőmentes, tisztességes és civilizált utas és áruforgalmat együttműködve más ellenörző hatósággal;
  • az államhatárt átlépő fegyverek, lőszerek, önvédelmi fegyverek, és azokhoz szükséges lőszerek, robbanóanyagok és eszközök valamint mérgező és rádióaktiv anyagok ellenőrzése;
  • biztositja Románia és más államok, nemzetközi vagy regionális szervezetekkel kötött szerződések, megállapodások, eggyezmények és jegyzőkönyvek betartását;
  • a Határőrség Főfelügyeletével közösen együttműködési szerződéseket hoznak létre azonos hatáskörrel rendelkező egyébb államokban található Felügyeletekkel, betartva a nemzetközi jogszabályokat és ehez vonatkozó nemzetközi jogokat;
  • felfedezési akciókat szervez és azonositja azon személyek kilétét akik megsértették, vagy olyan információkkal bir hogy megsérteni szándékozzák Románia államhatárait;
  • adatokat és információkat gyűjt, tárol, feldolgoz és átad a Román Rendőrségnek, egyébb érintett bel – és külföldi hatóságoknak a köztük és Románia között lévő protokollnak megfelelően;
  • szankciókat alkalmaz jogsértés esetén;
  • biztositja és fenntartja a közrendet a határátkelöknél;
  • szakértőik bevonásával akkreditált laborjaikban törvényszéki és tehnikai ellenörzéseket vegezhet;
  • szervezi és koordinálja a Határörség Főfelügyelet alatt Romániában működő FRONTEX - Európai Határörizeti Ügynökség - mely az Operativ Együttműködési Igazgatásért Felelős Európai Ügynökség égisze alatt működő szervezet;
  • személyzetével és tehnikai ezközeivel részt vesz a FRONTEX által szervezett műveletekben / projektekben mely biztositja az Európai Únió külső határait;
  • a bűnüldöző szervekkel együttműködve kiszürik a törvénytelenségeket elkövető személyeket;
  • bármely hatáskör gyakorlása melyett törvény határozza meg.

Személyes adatok védelme

A személyes adatok gyüjtése, tárolása és közlése, a Belügyminisztérium 2009 ben kiadott 238-as Törvény szabályozza. Biztositani kell az Európai Únió Alapjogi Chartájában is szereplő adatvédelemhez való alapvető jog folyamatos alkalmazását. Az összes uniós szakpolitika – igy a bűnüldözés és a bűnmegelőzés, valamint a nemzetközi kapcsolatok terén meg kell szilárditani a személyes adatok védelmét.

Annak érdekében hogy a román határörség feladait teljesitse, felügyelje és ellenőrizze az államhatárt átlépő személyeket, megakadályozza az illegális bevándorlást és ezzel együtt keletkezett büncselekményeket, a nagyváradi repülőtér határrendészeti osztálya (személyes adatokat gyüjtő - engedéyezett üzemeltető – 8881-es kód ) személyes adatokat gyüjt a polgár nemleges vagy beleeggyezésével az életben lévő jogszabályok és törvények keretén belül. ( 2001 – 677 Törvény – módositásokkal és kiegészitésekkel).

Bővebb információk: www.dataprotection.ro

Utazási feltételek Európai Úniós tagállamokba, Schengeni országokba és Európai Gazdasági Térségbe

Utazási feltételek román állampolgárok részére Európai Úniós tagállamokba, Schengeni országokba és Európai Gazdasági Térségbe:

  • Kilépésnél fel kell mutatni egy személyazonosságot bizonyitó okmányt mely lehet érvényes útlevél vagy személyi igazolvány. (országok ahol belépésnél elfogadják a személyi igazolványt, Ausztria, Belgium, Bulgária, Csehország, Ciprus, Dánia, Svájc, Észtország, Finnország, Franciaország, Németország, Görögország, Iroszág, Olaszország, Lettország, Litvánia, Luxemburg, Málta, Egyesült Királyság, Hollandia, Lengyelország, Portugália, Szlovákia, Szlovénia, Spanyolország, Svédország, Magyarország);
  • Nem tartozik a hatóságok által, külföldön való szabad mozgás gyakorlásának korlátozásában

A határátlépésnél, minden EU-s állampolgárnál minimális az ellenörzés. Okmányok gyors ellenörzése a külön részükre kialakitott ellenörző folyosokon történik. Szűrőpróba szerüen előfordulhat részletesebb ellenőrzés törvényes keretek között. (okmányok, csomagok). Amennyiben bármiféle törvényellenes dolgot észlelnek, a határátkelő parancsnokának jogában áll az utazást megszakitani.

Într-o manieră aleatorie ori în baza unor analize de risc, poliţiştii de frontieră pot efectua controale mai riguroase/suplimentare asupra persoanelor şi mijloacelor de transport/obiectelor acestora, respectându-se întotdeauna prevederile legislaţiei în vigoare.

Dacă se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile de ieşire din ţară, şeful punctului de trecere a frontierei dispune întreruperea călătoriei.

Membrii de familie ai cetăţenilor români care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, pot ieşi de pe teritoriul României în baza unui paşaport valabil şi a vizei de intrare, cu excepţia cazurilor în care obligativitatea vizei este desfinţată în condiţiile legii.

Membrul de familie care nu este cetăţean al Uniunii Europene, dar este în posesia unui document valabil, care atestă rezidenţa pe teritoriul unui stat membru (în calitate de membru de familie al unui cetăţean U.E.), este scutit de obligativitatea obţinerii unei vize.

În cazul cetăţenilor români minori, ieşirea din ţară se face cu respectarea prevederilor Legii 248/2008.

Poliţia de Frontieră recomandă respectarea termenului de şedere în statele de destinaţie, precum şi documentarea prealabilă, la reprezentanţele diplomatice ale acestor ţări din România, cu privire la condiţiile particulare de intrare şi şedere în fiecare dintre aceste state.

Statele în care cetăţeanul român nu are nevoie de viză de intrare sunt:

Albania, Andorra, Antigua şi Barbuda, Argentina, Bahamas, Barbados, Belize, Bosnia şi Hertegovina, Brazilia, Brunei, Chile, Columbia, Coreea de Sud, Costa Rica, Croaţia, Dominica, Ecuador, El Salvador, Fiji, Filipine, Georgia, Guatemala, Honduras, Hong Kong, Israel, Japonia, Kiribati, Macao, Macedonia, Malaezia, Maroc, Mauritius, Mexic, Micronezia, Moldova, Monaco, Muntenegru, Nicaragua, Noua Zeelandă, Paraguay, Peru, Saint Kitts & Nevis, Saint Vincent & Grenadine, San Marino, Serbia, Sfantul Scaun, Seychelles, Singapore, Tanzania, Trinidad Tobago, Tunisia, Turcia, Ucraina, Uruguay, Vanuatu, Venezuela, Zambia.

Pentru a călători în aceste state, la ieşire din ţară, este necesar paşaportul valabil şi, de asemenea, să fie îndeplinite condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare (lista statelor la: www.politiadefrontiera.ro; www.mae.ro)

În ţările pentru care nu este necesară viza de intrare, cetăţenii români au dreptul legal de şedere, în fiecare stat în parte, o perioada de 30 - 90 de zile, într-un interval de 6 luni.

Pot fi făcute mai multe călătorii în acest interval, dar totalul zilelor de şedere efectuate nu trebuie să depăşească 30 - 90 zile, de la data primei intrări în statul respectiv.

După consumarea perioadei legale de şedere, cetăţeanul român are obligaţia de a părăsi teritoriul statului respectiv, putând reintra, la finalul perioadei celor 6 luni, calculate de la data primei intrări.

Condiţii generale de călătorie a cetăţenilor din statele membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European

Intrarea pe teritoriul României a cetăţenilor Uniunii Europene, statelor membre Spaţiului Economic European şi Elveţiei este permisă prin toate punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului de persoane, cu condiţia prezentării documentului naţional de identitate, a paşaportului sau a unui document eliberat în condiţiile O.U.G. nr. 102/2005 pentru cetăţenii Uniunii Europene, valabil, fără a se aplica ştampila de intrare de poliţiştii de frontieră în oricare dintre aceste documente.

Membrii de familie care nu sunt cetăţeni ai Uniunii Europene pot intra pe teritoriul României în baza unui paşaport valabil şi a vizei de intrare, cu excepţia cazurilor în care obligativitatea obţinerii vizei este desfiinţată în condiţiile legii.

Membrul de familie care nu este cetăţean al Uniunii Europene, dar care este în posesia unui document valabil, care atestă rezidenţa pe teritoriul unui alt stat membru, în calitate de membru de familie al unui cetăţean al Uniunii Europene, este scutit de la obligativitatea obţinerii unei vize.

Poliţiştii de frontieră nu aplică ştampila de intrare sau de ieşire în paşaportul persoanelor din această categorie.

Cetaţenilor U.E., S.E.E. si Elveţia le este recunoscut dreptul comunitar la liberă circulaţie şi beneficiază de un control minim la trecerea frontierei, ce constă într-o verificare rapidă şi imediată a documentelor de călătorie pentru stabilirea identităţii.

Într-o manieră aleatorie ori în baza unor analize de risc, poliţiştii de frontieră pot efectua controale mai riguroase/suplimentare asupra persoanelor şi mijloacelor de transport ale acestora, respectându-se întotdeauna prevederile legislaţiei în vigoare.

Condiţii de ieşire din ţară pentru cetăţenii români minori

În baza art. 2 alin. 2 din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, minorii români pot călători în străinătate numai însoţiţi, cu acordul părinţilor ori al reprezentantului legal. Prin reprezentant legal se înţelege persoana desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile şi să îndeplinească obligaţiile părinteşti faţă de minor.

Poliţiştii de frontieră permit ieşirea din ţară unui cetăţean român minor - numai dacă este însoţit de o persoană fizică majoră - în următoarele cazuri:

  • este titular al unui document de călătorie individual (paşaport sau carte de identitate) şi călătoreşte însoţit de ambii părinţi;
  • este titular al unui document de călătorie individual (paşaport sau carte de identitate) şi călătoreşte împreună cu unul dintre părinţi, numai dacă părintele însoţitor prezintă o declaraţie a celuilalt părinte, din care rezultă acordul acestuia cu privire la efectuarea călătoriei, statul (statele) de destinaţie, precum şi cu privire la perioada acesteia ori face dovada decesului celuilalt parinte;

Documente doveditoare ale decesului sunt:

  • certificat de deces valabil şi cu putere doveditoare pe teritoriul României, în condiţiile legii;
  • hotărâre judecătorească de declarare a morţii, rămasă definitivă, dacă nu a existat timpul necesar pentru eliberarea certificatului de deces;
  • comunicare oficială primită prin intermediul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare ale României în străinătate, dacă nu a existat timpul necesar pentru eliberarea unor certificate de stare civilă.
    Nu este necesară declaraţia părintelui decăzut din drepturile părinteşti sau declarat dispărut, în condiţiile legii, dacă însoţitorul face dovada în acest sens, cu excepţia cazului în care ambii parinţi se află în această situaţie, când este obligatorie declaraţia reprezentantului legal al minorului.
  • este titular al unui document de călătorie individual (paşaport sau carte de identitate) şi călătoreşte împreună cu unul dintre părinţi, dacă părintele însoţitor face dovada faptului că minorul i-a fost încredinţat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă;
  • este titular al unui document de călătorie individual (paşaport sau carte de identitate) şi călătoreşte însoţit de o altă persoană fizică majoră, numai dacă persoana însoţitoare prezintă o declaraţie a ambilor parinţi sau a părintelui căruia minorul i-a fost încredinţat minorul (prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi irevocabilă), a părintelui supravieţuitor ori a reprezentantului său legal, care cuprinde:
  • acordul acestora cu privire la efectuarea călătoriei respective;
  • statul (statele de destinaţie);
  • perioada în care urmează să se desfăşoare călătoria;
  • datele de identitate ale însoţitorului respectiv;
  • extrasul de cazier judiciar al însoţitorului;
  • documente din care să rezulte calitatea de persoană desemnată din cadrul unei societăţi comerciale autorizate, în condiţiile legii, să desfăşoare activităţi de transport internaţional de persoane (poate avea calitatea de însoţitor şi o persoană anume desemnată din cadrul unei societaţi comerciale autorizate, în condiţiile legii, să desfăşoare activităţi de transport internaţional de persoane).
    Declaraţia şi certificatul de cazier judiciar, precum şi oricare dintre documentele care au contribuit la aprecierea îndeplinirii condiţiilor exercitării dreptului la liberă circulaţie se prezintă, în original şi în fotocopie, Poliţiei de Frontieră din punctul de trecere a frontierei prin care se efectuează ieşirea din ţară.

Însoţitorul care călătoreşte în străinătate împreună cu un minor, are următoarele obligaţii:

  • să acorde îngrijire şi supraveghere minorului pe toată durata deplasării;
  • să nu abandoneze minorul;
  • să nu încredinţeze minorul altei persoane decât părintelui, reprezentantului legal sau, după caz, persoanei prevăzute în declaraţie ori, în cazuri deosebite, autorităţilor străine competente în domeniul acordării de asistenţă şi protecţie pentru minori;
  • să respecte scopul, ruta şi durata deplasării menţionate în declaraţie, cu excepţia situaţiei când există acordul ulterior al acestora cu privire la schimbările intervenite;
  • în cazul dispariţiei minorului pe perioada deplasării în străinătate, să anunţe de îndată autorităţile competente de pe teritoriul statului unde s-a produs evenimentul, precum şi cea mai apropiată reprezentanţă diplomatică sau oficiu consular al României, solicitând eliberarea unei adeverinţe în acest sens;
  • să informeze de îndată ce este posibil cea mai apropiată reprezentanţă diplomatică sau oficiu consular al României, în cazul apariţiei unei situaţii obiective de natură să întrerupă călătoria, să schimbe ruta, să depăşească durata călătoriei indicate de părinţi sau de reprezentantul legal;
  • în cazul în care nu este posibilă încredinţarea minorului persoanei prevăzute în declaraţie, să anunţe imediat cea mai apropiată reprezentanţă diplomatică sau oficiu consular al României, în vederea reunificării familiale a minorului sau, după caz, să se reîntoarcă în România cu acesta.

Minorul care călătoreşte în străinătate însoţit de cel puţin unul dintre părinţi sau de reprezentantul său legal nu poate fi încredinţat de către acesta unei persoane de pe teritoriul altui stat, atunci când faţă de minor s-a dispus măsura educativă a libertăţii supravegheate, în condiţiile legii penale.

Poliţiştii de frontieră vor întrerupe călătoria minorului, chiar dacă sunt îndeplinite condiţiile menţionate anterior, în următoarele situaţii:

  • însoţitorul este cetăţean străin şi nu face dovada faptului că are dreptul să se reîntoarcă în România, deşi în declaraţia părinţilor sau, după caz, a reprezentantului legal se menţionează că minorul se va reîntoarce împreună cu acelaşi însoţitor;
  • însoţitorul a săvârşit anterior infracţiuni grave;
  • însoţitorul este cetăţean străin şi părăseşte teritoriul României ca urmare a unei decizii de îndepărtare de pe teritoriul României, dispusă în condiţiile legii, cu excepţia cazului în care este părinte al minorului şi există acordul celuilalt părinte;
  • însoţitorului sau minorului i-a fost limitat, în condiţiile legii, exerciţiul dreptului la liberă circulaţie în străinătate pentru statul de destinaţie ori pentru un stat care urmează să fie tranzitat, în perioada în care urmează să călătorească împreună;
  • însoţitorul nu este persoana căreia i-a fost încredinţată de către instanţă supravegherea minorului, atunci când faţă de acesta s-a dispus măsura educativă a libertăţii supravegheate, în condiţiile legii penale;
  • minorul refuză să iasă din ţară, dacă a împlinit vârsta de 14 ani.

Poliţia de Frontieră Româna permite ieşirea din România a minorilor, fără prezentarea declaraţiei, în următoarele situaţii:

  • în cazul în care însoţitorul argumentează necesitatea călătoriei în străinătate prin faptul că minorul urmează să beneficieze de un tratament medical care nu este posibil pe teritoriul României şi fără de care viaţa sau sănătatea îi este pusă în mod grav în pericol, cu condiţia să prezinte documente doveditoare în acest sens, emise sau avizate de autoritaţile medicale române, din care să rezulte perioada şi statul sau statele în care urmează să se acorde tratamentul medical respectiv, chiar dacă nu există acordul ambilor părinţi, al celuilalt părinte, al părintelui supravieţuitor sau al reprezentantului legal;
  • în cazul în care însoţitorul face dovada că minorul se deplasează pentru studii sau concursuri oficiale, prin prezentarea unor documente corespunzătoare, din care să rezulte perioada şi statul sau statele în care se vor desfăşura aceste studii sau concursuri, chiar dacă există acordul doar al unuia dintre părinţi.
  • În situaţia în care poliţiştii de frontieră constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea 248/2005 pentru ca minorul să iasă din România, vor întrerupe călătoria acestuia.

    Dacă minorul nu este însoţit de cel puţin unul dintre părinţi şi nu sunt îndeplinite condiţiile menţionate mai sus, se informează aceştia, punându-le în vedere să îl preia de îndată ce este posibil.

    În cazul în care nu este posibilă informarea părinţilor, poliţiştii de frontieră anuntă Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, care iniţiază procedura aplicabilă minorilor neînsoţiţi, potrivit legii.

    Situaţii în care se poate refuza intrarea / ieşirea în / din România

    Cetăţenilor Uniunii Europene/ ori membrilor familiilor lor li se poate refuza intrarea pe teritoriul statului român numai în următoarele situaţii:

    • dacă nu prezintă documentele corespunzatoare şi nu fac dovada, prin orice alt mijloc, că beneficiază de dreptul la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României;
    • Înainte de comunicarea refuzului permiterii intrării pe teritoriul României, persoanei i se acordă o perioada de timp pe care o consideră necesară, în care să dovedească îndeplinirea condiţiilor de intrare sau faptul că beneficiază de dreptul la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României.
    • Poliţia de Frontieră va acorda tot sprijinul necesar pentru clarificarea situaţiei persoanei în cauză, inclusiv prin eliberarea vizei de intrare, în cazuri excepţionale, după analizarea situaţiei persoanei în cauză.
    • dacă au fost declaraţi indezirabili sau dacă împotriva acestora a fost dispusă măsura interzicerii intrării pe teritoriul României;
    • există indicii temeinice că persoana în cauză constituie o ameninţare reală şi prezentă la ordinea publică, securitatea naţională sau sănătatea publică.

    Refuzul permiterii întrării pe teritoriul României se comunică de către Poliţia de Frontieră de îndată, în scris, împreună cu motivele care au stat la baza dispunerii acestei măsuri, indicându-se instanţa competentă şi termenul în care măsura poate fi atacată.

    Împotriva refuzului permiterii intrării pe teritoriul României, la P.P.F. Aeroport Oradea se poate face acţiune la Tribunalul Bihor, localitatea Oradea, strada Parcul Traian, nr.10, tel. +40259414896, fax: +40259414484, cod. 410223. Instanţa soluţionează de urgenţă şi cu precădere, pronunţându-se prin hotarare. Cererea se judecă în camera de consiliu, cu citarea părţilor. Hotărârea instanţei este definitivă şi irevocabilă.

    Introducerea acţiunii în contencios administrativ împotriva refuzului permiterii intrării pe teritoriul României nu suspendă executarea măsurii.

    Cetăţenilor Uniunii Europene sau membrilor familiilor lor nu li se permite ieşirea din ţară în următoarele situaţii:

    • sunt învinuite sau inculpate într-o cauză penală şi a fost dispusă instituirea unei măsuri preventive, în condiţiile Codului de procedură penală;
    • au fost condamnate şi au de executat o pedeapsă privativă de libertate.

    Măsura de nepermitere a ieşirii încetează de drept dacă persoana aflată în una dintre situaţii dovedeşte, cu documente emise de autorităţile competente, că:

    • s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, a fost achitată sau s-a dispus încetarea procesului penal;
    • a executat pedeapsa, a fost graţiată, beneficiază de amnistie sau a fost condamnată, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei.

ACI Europe

Nagyváradi Nemzetközi Repülőtér

Cím: Aradi Út 80
Telefon: +40 259 416 082 | +40 259 413 951
Email: Ez az e-mail-cím a szpemrobotok elleni védelem alatt áll. Megtekintéséhez engedélyeznie kell a JavaScript használatát.

Kövess minket

Copyright © . Minden jog fenntartva Nagyváradi Nemzetközi Repülőtérről. Web Hosting & Design by Weblike PRO | Proper Marketing-Events